Colectii si expozitii permanente

Muzeul detine la ora actuala un numar de aproximativ 16.500 de esantioane (dintre care in jur de 12.500 minerale, peste 3700 geme prelucrate si 223 meteoriti) grupate in urmatoarele colectii:

• Colectia sistematica (aproximativ 10.000 de esantioane din Romania si din cele mai importante ocurente de pe glob, ilustrand peste 700 de specii minerale)
• Colectia regionala (aproximativ 1.500 de esantioane de minerale din Romania)
• Colectia de aur nativ (aproximativ 500 de esantioane)
• Colectia de meteoriti (223 esantioane; reprezinta cea mai importanta colectie de acest tip din Romania)
• Colectia de geme (aproximativ 230 de pietre pretioase si fine, majoritatea fatetate)
• Colectia de geme din Romania (aproximativ 3.500 de pietre fine, marea majoritate prelucrate)
• Colectia de minerale descoperite pentru prima data din ocurente din Romania (40 esantioane)
• Colectia de minerale radioactive (aproximativ 200 de esantioane)
• Colectia de cristalografie (aproximativ 1.250 exponate)
• Colectia de zeoliti din Muntii Apuseni
• Colectia de noduli peridotitici din Carpatii Orientali
• Macle
• Minerale din pesteri din Romania

Cu exceptia Colectiei de minerale radioactive, toate celelalte sunt ilustrate prin expozitii permanente, in cele doua sali ale muzelui si, respectiv, pe holul Catedrei de Mineralogie (Colectia de Cristalografie). In incinta muzeului propriu-zis sunt expuse aproximativ 8000 de esantioane, intr-un spatiu expozitonal de 126 m².

Expozitia sistematica ocupa in intregime prima sala a muzeului. In cele 36 de vitrine sunt expuse aproximativ 4500 de esantioane apartinand celor 9 clase de minerale, succesiunea de prezentare in cadrul fiecarei clase fiind cea definita de mineralogul german Strunz. Sunt ilustrate peste 700 de specii minerale distincte (aproximativ 850 de denumiri, incluzand varietati), provenind din Romania sau din strainatate, dintr-o gama foarte variata de localizari geologice (ocurente) semnificative. In plus, sunt expuse si cateva produse sintetice reprezentative.

1. Elemente native

   In cadrul colectiei sistematice este inglobata:

   Colectia de aur nativ, cu care debuteaza elementele native. Alte elemente native bine reprezentate in colectie sunt cuprul (foto), argintul (de ex. de la Kongsberg, Norvegia), fierul, arsenul (agregate sferiodale de la Sacaramb si Hondol, Romania, sau de la Echizen, Japonia), sulful (cristale de pana la 6 cm de la Girgenti, Sicilia), grafitul si diamantul (esantion natural din varietatea "comuna" si imitatii de sticla). De mare valoare stiintifica sunt esantioanele de telur, un mineral rar descris pentru prima data in lume din Romania (Fata Baii, langa Zlatna, jud. Alba) de catre Muller von Reichenstein (1782).

2. Sulfuri, sulfosaruri, telururi

   Este una dintre clasele de minerale cele mai bine ilustrate in colectia sistematica, data fiind bogatia in minerale de acest tip in zacamintele din Romania. Grupeaza in majoritatea cazurilor minerale cu aspect metalic (opace, cu luciu metalic), din care in mod traditional s-au obtinut principalele metale pentru industrie (Cu, Pb, Zn etc.). Dintre acestea calcopirita, sfaleritul si galena sunt cele mai cunoscute. Pot fi admirate cristale perfecte de pirita de pana la 3.5 cm (foto) din mina Bucium-Arama, jud. Alba (recunoscuta pentru "recordul national" de dimensiune intregistrat de acest mineral), ca si cristale de stibina de forme variate din zona Baia Mare. Cristalele perfecte de alabandina de la Sacaramb (Romania), de pana la 1,5 cm, sunt printre cele mai mari din lume. Muzeul detine cea mai mare colectie de microcristale inelare de jamesonit din lume (toate provenind din Romania). Un grup de minerale rare, de mare valoare stiintifica il constituie telururile de aur si argint din Muntii Apuseni: petzit, silvanit, krennerit, nagyagit - descrise pentru prima data din Romania (Sacaramb, Baia de Aries), iar hessitul (Botes) este prezent cu cristale de mari dimensiuni (1-3 cm).

3. Halogenuri

   Depresiunea Transilvaniei, care in urma cu aproximativ 12 milioane de ani constituia o uriasa laguna sarata s-a acoperit, prin evaporare treptata, cu un strat masiv de sare gema, roca sedimentara alcatuita din mineralul halit. Termenul de "diapirism" (deformarea plastica si ascensiunea sarii spre suprafata, cu strapungerea stratelor de roci din acoperis) a fost introdus de geologul roman L. Mrazec, la inceputul secolului XX. Nu puteau astfel sa lipseasca din colectie cristale variate, de mari dimensiuni (pana la 13 cm) de halit din diverse mine (saline) din aceasta regiune (foto), ca si din alte zone "clasice", cum ar fi Stassfurt (Germania), Wieliczka (Polonia) sau California (SUA). Un alt mineral spectaculos prin perfectiunea cristalelor si varietatea de culori (violet, verde, galben etc.) este fluorina, prezenta in colectie prin esantioane din Romania (Cavnic, Banat) si strainatate (Germania, Marea Britanie etc.). Mai atrag atentia cristalele verzi de 2,5 cm de atacamit (Chile).

4. Oxizi si hidroxizi

   In aceasta grupa sunt incadrate unele dintre cele mai raspandite minerale din scoarta terestra (aproximativ 17 % din totalul de specii, dintre care 12 % revine doar oxizilor de siliciu reprezentati in special de cuart si opal). Sutele de esantioane de cuart (ametist, cristal de stanca - foto, cuart fumuriu) - incluzand varietatea microcristalina, calcedonia (agat, jasp etc.) si opal (nobil, de foc, lemne opalizate), din Romania si din strainatate (3 vitrine) sunt printre exponatele cele mai apreciate de vizitatori. Majoritatea calcedoniilor sunt lustruite, pentru a demonstra si calitatea lor de pietre fine (pietre de podoaba). Alte geme din aceasta clasa sunt reprezentate de varietatile nobile de corindon (safir, rubin) si crisoberil. Magnetitul si hematitul constituie principalul minereu de fier, in Romania exploatat in special in Banat (de ex. Ocna de Fier) sau la Masca-Baisoara, jud. Cluj. Cristalele de rutil din M-tii Rez (Romania), de pana la 10 cm, sunt printre cele mai mari din muzeele din tara.

5. Nitrati, carbonati, borati

   Mineralul cel mai bine reprezentat in expozitie este calcitul (2 vitrine), recunoscut prin marea varietate a formelor de cristalizare. Sunt expuse cristale incolore si perfect transparente (inclusiv "spat de Islanda"), roz (cu continut de mangan) sau - "specialitatea" zonei Baia Mare - negre si bicolore (alb si negru), din tara si din lume. Alaturi stau rocile alcatuite aproape exclusiv din calcit: calcare si marmure, binecunoscute roci ornamentale si materie prima pentru obtinerea varului. Cristale maclate de aragonit de la Spania Dolina (Slovacia), de pana la 7 cm sau de la Corund, jud. Harghita (1-2 cm) se numara printre raritati. Doua minerale de cupru viu colorate - azuritul (albastru) si malachitul (verde) retin, de asemenea, atentia. Esantioanele provin din Romania dar si din ocurente renumite din strainatate (SUA, Franta, Namibia, Rusia etc.). Dintre speciile rare amintim ludwigitul de la Ocna de Fier, jud. Caras-Severin si, respectiv, szaibelyitul si kotoitul de la Baita, jud. Bihor, minerale descrise pentru prima data in literatura din Romania.

6. Sulfati, cromati, molibdati, wolframati

   Cristale perfecte de celestina de la Copaceni sau Cluj stau alaturi de cele din strainatate (Germania, Italia, Franta, SUA etc.). Baritina este un alt mineral spectaculos, datorita cristalelor lamelare dispuse in rozete (de ex. din zona Baia Mare) sau, mai rar, a celor columnare (Franta, Marea Britanie, SUA). Gipsul poate fi prezent sub forma masiva - alcatuind roca sedimentara ornamentala denumita alabastru, sau sub forma de cristale de diverse forme si marimi (foto). Gipsul, atunci cand formeaza acumulari cu valoare economica, este materia prima pentru obtinerea ipsosului si a ghipsului. Mai atrag atentia crocoitul (Tasmania, Australia) prin culoarea rosie de foc, sau sulfatii de cupru, prezentand diverse nuante de albastru si verde (calcantit, devillin etc.).

7. Fosfati, arseniati, vanadati

   Este una dintre clasele cu o evolutie extrem de dinamica in privinta numarului de specii descoperite in ultimul timp. Pe langa specii rare, unele descrise din Romania (de ex. krautit insotit de villyaellenit de la Sacaramb, jud. Hunedoara) sunt expuse cristale de forme si culori variate de apatit (foto) din ocurente renumite de pe glob (Canada, Germania, Cehia, Austria, Norvegia etc.). De asemenea atrag atentia prin culorile lor vii - albastru si verde - fosfatii si arseniatii de cupru (turcoaza, lavendulanul etc.)

8. Silicati

   Este clasa cu numarul cel mai mare de specii minerale (peste 25 % din total), ponderea lor in natura fiind insa mult mai insemnata (ei alcatuiesc aproximativ 80 % din scoarta terestra). In general sunt minerale transparente si dure; atunci cand prezinta culori vii pot fi folosite ca pietre de podoaba: granatii, topazul, berilul (cu varietatea smaragd si acvamarin), turmalina, jadeitul si nefritul (ambele cunoscute sub numele de "jad") etc. Aceste minerale si varietatile lor colorate sunt bine reprezentate in colectie; Majoritatea provin din zone renumite de pe glob (Rusia - M-tii Ural, Italia, Brazilia, SUA etc.). Minerale rare, ca de exemplu gehlenitul - pentru care Romania detine "recordul" mondial de dimensiune a cristalelor, 15 cm (in colectie se afla cristale de pana la 7 cm) sau tilleyitul de la Vata de Sus, jud. Hunedoara sunt de mare interes stiintific. Feldspatii (inclusiv varietatile "nobile" cum ar fi amazonitul sau labradoritul) provenind din Romania si din ocurente faimoase din strainatate (Elvetia, Italia, Slovacia etc.) sunt prezenti intr-o mare varietate. Feldspatoizi precum nefelinul, sodalitul (foto) si cancrinitul se intalnesc in Romania in masivul sienitic de la Ditrau, jud. Harghita.

9. Minerale organice

   Este o clasa cu un numar redus de specii minerale, alcatuita din compusi ai carbonului, hidrogenului si oxigenului. Cele mai spectaculoase esantioane in muzeu sunt cele de ambra (metaforic denumit si "lacrima zeilor") de la Colti, jud. Buzau (foto) si Valenii de Munte, jud. Prahova sau de pe tarmul Marii Baltice (Polonia, Ucraina). Acest mineral se formeaza prin transformarea in timp a unor rasini vegetale naturale; uneori poate ingloba, in fazele incipiente, insecte sau alte vietuitoare fosile. In aceeasi vitrina sunt expuse diferite tipuri de carbuni - roci organice combustibile formate din substanta organica bogata in carbon obtinuta prin tranformarea plantelor fosile.

Colectia de aur nativ, cuprinzand aproape 500 de esantioane este a doua ca marime si varietate din Romania dupa Muzeul Aurului de la Brad. In prima vitrina din expozitia sistematica sunt expuse peste 160 de esantioane cu aur liber din Romania si din strainatate. Ponderea o detine zacamantul Rosia Montana (jud. Alba) alaturi de alte zone miniere traditionale din "patrulaterul aurifer" al Muntilor Apuseni (Bucium-Baia de Aries, Brad-Sacaramb, Zlatna-Stanija etc) sau din zona Baia Mare (Cavnic). Se mai pot vedea lamele de aur aluvionar obtinute prin spalarea nisipurilor aurifere. Zone aurifere vestite din intreaga lume sunt de asemenea prezente in colectie: M-tii Ural (cristale de pana la 2 mm de la Neviansk) si Siberia (Rusia), Cornwall (Marea Britanie), California (SUA), Mexic, Columbia, Venezuela.

Colectia regionala de minerale din Romania (aproximativ 1.500 de esantioane) este in intregime expusa in sala a doua a muzeului, constituind nucleul expozitional al acesteia (13 vitrine). Sunt ilustrate peste 70 de ocurente diverse, reprezentand atat mine vestite, cat si aflorimente de suprafata.

Romania este renumita prin bogatia sa minerala, mineritul reprezentand o ramura economica traditionala. Zonele cele mai cunoscute din acest punct de vedere, bogat reprezentate in expozitie, sunt: provincia metalogenetica Oas - Gutai - Tibles, cu centrul la Baia Mare; provincia Muntilor Apuseni, cu centrul la Brad (ambele cu zacaminte in principal de origine hidrotermala) si provincia Banatului, cu centrul la Ocna de Fier-Dognecea (cu zacaminte de skarne asociate magmatismului banatitic). Principalele ocurente mineralogice din aceste provincii sunt reprezentate prin mineralele metalice (cu valoare economica) si cele de ganga (nemetalice, steril) cele mai caracteristice.

In limba romana, denumirea populara pentru esatioanele alcatuite din cristale mari si bine dezvoltate este acela de "floare de mina". Colectia regionala gazduieste multe asemenea exponate; va recomandam, de asemenea, Muzeul de Mineralogie de la Baia Mare.

Alaturi de zonele miniere sunt prezentate si ariile in care mineralele se intalnesc la suprafata, in diferite tipuri de roci. De exemplu, se pot vedea minerale din aluviunile raurilor din Muntii Sebes, fragmente de andezit cu cruste de sulf si sulf masiv din Muntii Calimani, sau minerale metamorfice din Muntii Fagaras. Pentru cei care doresc sa colecteze minerale si roci din imprejurimile Clujului (Capusu Mic, Aghires, Sandulesti, Copaceni-Tureni etc.), aceasta expozitie poate fi o sursa de inspiratie.

Colectia de meteoriti (223 esantioane, din care peste 100 expuse) - reprezinta singura colectie de acest tip din Romania.

Termenul de "meteor" provine din limba greaca, si inseamna "fenomen petrecut pe cer". In particular se refera la fenomenul luminos provocat de aprinderea materiei cosmice datorita frecarii cu atmosfera terestra. Daca in urma arderii mai ramane material, acesta cade pe Pamant si este denumit "meteorit". In urma cercetarilor recente s-a constatat ca o parte dintre acestia sunt fragmente lunare sau martiene, iar restul isi au originea tot in sistemul solar, intre planetele Marte si Jupiter.

Pe teritoriul Romaniei sunt inregistrate 8 caderi de meteoriti si 4 meteori (cea mai veche mentiune este din anul 1692); material s-a pastrat doar din 7 dintre acestia, cea mai mare cantitate rezultand din caderea de la Mociu - denumirea stiintifica este "meteoritul de la Mocs" - jud. Cluj (anul caderii 1882). In expozitie se pot vedea fragmente din 5 dintre meteoritii romanesti, inclusiv fragmentul cel mai mare (35,7 kg) din meteoritul de la Mociu (foto), alaturi de meteoriti cazuti pe toate cele cinci continente, unii dintre ei constituind raritati pe plan mondial.

Colectia (aproximativ 230 pietre pretioase si fine, majoritatea fatetate) este in intregime expusa in vitrina originala din sec. XIX, in sala a doua (foto), constituind unul dintre principalele puncte de atractie ale muzeului. Se poate admira o mare varietate de minerale naturale folosite la confectionarea podoabelor, alaturi de produse sintetice (sticla, spinel sintetic etc.) si substante organice (coral, perle). Dintre pietrele pretioase sunt prezente diamantul, safire si rubine (din India, Sri Lanka, SUA), smaralde (Brazilia); pietrele fine sunt reprezentate in special de granati, turmalina, varietati de cuart (ametist, citrin, cristal de stanca, agat etc.) si opal (nobil, de foc), spineli, turcoaza etc.

Colectia de geme din Romania (aproximativ 3.500 de pietre fine - dintre care in jur de 1200 expuse, majoritatea fasonate in tehnica caboson) este partial expusa in doua vitrine, pe panouri tematice (regional si compozitional). Este cea mai completa si variata colectie de geme romanesti. Ea a fost alcatuita in anul 1987 pe baza materialului colectat in decursul deceniilor de activitate de Dr. Virgil Ghiurca, alaturi de Prof. Dr. Ioan Marza, Prof. Dr. Ioan Bedelean si Prof. Dr. Lucretia Ghergari de la Universitatea Babes-Bolyai. Consta din minerale si roci din peste 90 de ocurente din tara, care pot fi folosite la confectionarea podoabelor sau a unor obiecte decorative. Predomina varietatile de cuart (inclusiv calcedonie si jasp) si opal, dar sunt prezente si alte minerale sau chiar roci comune, mai rar utilizate in scopuri gemologice. La acestea se adauga colectia de "Geme si roci ornamentale din Transilvania prezentate la Expozitia Mondiala, Paris 1900" alcatuita din 35 de fragmente lustruite de calcare si marmure, placi lustruite si fragmente polisate de calcit cu aspect aragonitic si aragonit de la Corund, jud. Harghita (depuneri crustiforme din izvoare teletermale, de varsta Pliocena), ca si din diverse varietati de calcedonie si opal (39 esantioane lustruite).

Expozitia de minerale descoperite pentru prima data din Romania (40 esantioane) cuprinde 18 specii minerale recunoscute ca fiind descrise pentru prima data in literatura de specialitate din tara noastra. Ele sunt, in marea majoritate, raritati minerale (de ex. telur, silvanit, nagyagit, krennerit, petzit, fizelyit, fuloppit, semseyit, andorit, telurit).

Colectia de minerale radioactive (aproximativ 200 de esantioane) nu este expusa pentru public.

Alte expozitii localizate in sala a doua a muzeului cuprind:

Zeoliti din Muntii Apuseni - este una dintre colectiile "de autor", fiind realizata de Prof. Dr. Ioan Bedelean ca rezultat al tezei de doctorat. Cuprinde 7 tipuri diferite de zeoliti de origine magmatica localizati in granodiorite, andezite etc. din diferite ocurente.

Noduli peridotitici din Carpatii Orientali - colectie realizata de Prof. Dr. Ioan Marza cu scopul evidentierii unei asociatii minerale mai rare in Romania, si anume cea a nodulilor bogati in olivina, piroxeni si spineli (lherzolite cu spineli) din bazaltele din zona Racos - Hoghiz, jud. Brasov. Acesti noduli provin de la mare adancime, din manta. Cel mai mare nodul din colectie are o greutate de 5,9 kg.

Macle - este o expozitie didactica, cuprinzand peste 30 de "cristale ingemanate" (concresteri simetrice apartinand aceleiasi specii minerale). Sunt ilustrate macle tipice de alipire (juxtapunere): rutil, casiterit, gips, calcit, augit, titanit, albit, ortoclaz etc.; de intrepatrundere (penetratie): arsenopirita, staurolit, pirita, fluorina, cuart, sfalerit, tetraedrit etc, atat simple cat si multiple: aragonit, crisoberil, bournonit.

Minerale din pesteri - realizata in colaborare cu colectivul coordonat de Prof. Dr. Bogdan P. Onac, de la Catedra de Mineralogie, expozitia reuneste 30 de esantioane din pesteri din Romania, unele foarte rare (prime documentari in mediul de pestera, specii mentionate pentru prima data in Romania, forme cristalografice rare etc.) (Achizitii 2003)

Minerale fluorescente - aproximativ 50 de esantioane expuse in lumina UV.

Expozitia cristalografica (aproximativ 750 exponate) este localizata pe coridorul Catedrei de Mineralogie. Contine cristale naturale si mulaje aranjate dupa criterii sistematice. Aceasta este completata de expozitiile "Proprietati fizice ale mineralelor" si o succinta trecere in revista a "Sistematicii minerale" (in total in jur de 500 esantioane).

Pe coridorul Catedrei de Mineralogie este expusa si Colectia de zacaminte "Profesor Valeriu Lucca" continand minereuri, cu precadere metalice, din Romania si strainatate. Zacamintele sunt grupate genetic: ortomagmatice, pegmatitice, pirometasomatice, hidrotermale, metamorfogene, reziduale.