Istoric

O componentă de bază în panoplia ariilor de acoperire a ”universalului” de către Alma Mater Napocensis, pe tot parcursul ei, a fost domeniul Științelor Naturii. Perioada cea mai fastă poate fi considerată cea interbelică, când și-a câştigat un renume internaţional, prilejuită de emulaţia ştiinţifică din tânăra universitate clujeană, și care a condus la apariţia de noi şcoli şi a lansat personalităţi al căror  nume îl  rostim  cu  respect  şi  veneraţie.  Dintre biologi, Al.  Borza, E. Racoviţă, E. Pop, I. Grinţescu, I. Scriban, E.A. Pora, St. Péterfi, V. Gh. Radu, St. Kis  ş.a., iar dintre geologi, A. Koch, G. Szádeczky, I. Popescu-Voiteşti, Gh. Munteanu-Murgoci, V. Stanciu, V. Lucca, I.Al. Maxim, E. Stoicovici, N. Mészáros, L. Ghergari ş.a. au fost câţiva dintre profesorii care, prin realizările lor, au onorat Universitatea şi ne obligă pe noi cei de astăzi.

Domeniile specifice de studiu ale facultății au fost active încă din 1872, ca parte a facultăților de Matematica și Științele Naturii, de Ştiinte, de Biologie, Geografie şi Geologie și, începând cu anul 1994, de Biologie şi Geologie.

Perioada care a urmat anului 1989 nu a fost numai una de modificări organizatorice, ci şi una în care personalul didactic a fost pus în faţa unor coordonate ale reformei învăţământului universitar, ce au presupus prefaceri în concepţie, în structura profilelor, în curricula acestora, dar mai ales în baza umană de care dispunem. Ansamblul acestor schimbări a fost rezultatul implicării colegilor activi, a celor cu statut de profesor consultant, al comparării cu modele din facultăţile europene (cu care avem relaţii de colaborare), dar mai ales al eforturilor conducerii facultăţii. Rezultatele reformei se vor putea aprecia în timp, de către beneficiarii acesteia – studenţii.

Procesele de dezvoltare a bazei materiale sunt mai puţin spectaculoase dar, prin eforturi susţinute, s-au dotat toate departamentele cu aparatură de informatizare, s-au efectuat reparaţii pentru deschiderea unor noi spaţii didactice şi s-a îmbogăţit zestrea bibliotecilor (prin achiziții directe, donaţii,  prin programele europene sau granturi).

Cele patru departamente dispun de o importantă infrastructură adițională, reprezentată de Muzeul de Zoologie şi Vivariul, Grădina Botanică, Muzeul Botanic şi Herbarul, Muzeul de Mineralogie, Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie, care reprezintă și valori patrimoniale semnificative ale Universității. Pentru practica de vară a studenţilor sunt utilizate bazele de la Beliş şi Arcalia; de asemenea, la Arcalia se desfășoară cursuri modulate și întruniri studențești.

Cercetarea ştiinţifică este radical reconsiderată, ea desfăşurându-se pe baza unor proiecte care-şi propun o mai solidă ancorare în necesităţile practicii social-economice. În cele 3 unități de cercetare acreditate – Biologie experimentală, Inginerie genetică vegetală, Centrul de Cercetări Geologice Integrate – activează cadre didactice sau cercetători cu o recunoscută reputaţie ştiinţifică. Facultatea s-a implicat activ în realizarea Institutului de Cercetări Experimentale Interdisciplinare în Bio- Nanno- Științe, cu mai multe laboratoare şi colective de cercetare.

Facultatea are toată baza materială și competențele ştiinţifice care să creeze o atmosferă academică performantă la nivel naţional şi internaţional.

Numărul mare de specializări şi direcţii de cercetare este oglindit în numărul şi diversitatea laboratoarelor: laboratoare de genetică, biochimie şi biologie moleculară, laboratoare de microbiologie, fiziologia plantelor şi a animalelor, laboratoare de ecologie, etologie şi biodiversitate (botanică, zoologie, ecologie acvatică etc.), laboratoare de geologie (mineralogie, paleontologie, micropaleontologie, paleotheriologie, geochimie și geocronologie, de testare a geomaterialelor etc.).